Ca la 20 de ani ~

Well, e oficial. Am schimbat prefixul.
Si nu doar ca am schimbat prefixul, am reusit sa nu trec prin "criza de 20 de ani".

Cum adica nu exista asa ceva? Sigur ca exista. Este panica aia care te cuprinde cand te uiti in oglinda si ai impresia ca ai vazut un rid. Sau cand dai scroll prin albumele tale de acum 5 ani, de pe facebook, si sesizezi ca parca atunci aveai cearcane mai mici, pielea mai luminoasa, si fata ca pielea unui bebelus. Bineinteles ca exista criza de 20 de ani. Metoda de combatere a crizei e sa te gandesti ca peste alti 30 de ani, cand vei vedea pozele de acum, te vei gandi "doamne, ce piele aveam! Ce ochi, ce silueta, ce postura! La 15 ani eram un copil, dar uite cum eram la 20 de ani - nici macar un rid!"

Dar un lucru este sigur: odata ce ai facut 20 de ani, ai intrat oficial in randul adultilor :)

Cum ne topim pe asfalt

Iulie. Cuptor.
Simti cum te apuca moleseala, si incepi se te prelingi pe asfalt ca o inghetata uitata in soare. Incepi sa ai halucinatii cu oaze, cu o piscina, cu cocktailul ala atat de rece incat abureste paharul, cu tortul ala de inghetata care, in mod normal, te-ar face sa strigi "brain-freeze!", dar care acum e tot ce poftesti.

Nu e normal sa fie 50 de grade la soare, la fel cum nu e normal sa fii nevoit sa iesi din casa. Asta nu e vreme de munca. Nuuu, nicidecum. Asta este vreme de lancezit intr-un sezlong la o piscina, capatand un bronz frumos si aramiu, cu cocktailul ala de care ziceam mai devreme, in mana.

Dar, pe de alta parte, daca cladirea de birouri in care lucrezi este dotata cu aer conditionat (care sa si functioneze, ma refer), atunci.... nu prea mai ai scuze. Va trebui sa iti ridici posteriorul de pe canapea sau din pat, si sa iti misti fizicul catre munca. Cine stie, poate intr-o zi se va intampla ceva fun si acolo... :P
Dar pana ajungi la munca, ai grija sa nu te topesti din cauza asfaltului care dogoreste ca o plita incinsa ;)